Publicul larg cunoaste putine lucruri despre deosebirile caracteristice pentru diferite zone ale vinificatiei moldovenesti. In acelasi timp, specialistii disting pe teritoriul Moldovei nu mai putin de patru arealuri: zona Codrilor (Centrala), Sud-estica, Sudica si Nordica. Divizarea spatiului vinifer moldav in zone de baza a fost propusa in studiul complex al doamnei profesor P.I. Ivanova in anul 1954. Pe parcursul cercetarilor ulterioare au fost obtinute date relevante cu privire la existenta urmatoarelor entitati teritorial-climaterice: Nordica (Balti) - cu limitele Sculeni-Balti-Floresti-Soroca, Centrala (Codru) - cu limitele Leova-Cimislia-Tighina, Sudica (Cahul) - aceasta cuprinde toata partea de miaza-zi a teritoriului Pruto-dunarean si Sud-estica (Nistreana) - intre Camenca si Slobozia). In urma studiilor efectuate au fost conturate de asemenea microzonele de cultivare a strugurilor si producere a materiei prime pentru vinurile de elita albe si rosii, celor aromatizate si distilate etc. In prezent Legea Republicii Moldova „Cu privire la Vita-de-vie si Vin", adoptata de Parlamentul tarii la 2 iunie 1994 (№ 132-XIII), determina zonele, centrele si raioanele vini-viticole in calitate de arealuri pentru cultivarea strugurilor de soiuri tehnice si producerea de vinuri.
Mai multe intreprinderi vinicole moldovenesti dispun de un potential de productie, care le permite sa lanseze pe piata vinuri excelente. Iata cateva repere geografice: Mandresti si Inesti, Peresecina si Manta din judetul Orhei, Bacioi, Milestii Mici si Durlesti din judetul Chisinau, Ciumai si Albota din judetul Taraclia, Rascov si Camenca, Tigheci si Leova, Carpineni, Minjir, Stolniceni si Lapusna, Varzaresti, Iurceni, Nisporeni, Grozesti (Ungheni), Trifesti si Ciobalaccia (Cahul), Talmaz, Tudora, Carahasani si Salcuta (Tighina), Basarabeasca si Cimislia.
Zona Codru (Centrala)
Ea este situata intre dealuri impadurite, care odinioara erau locul de adapost al haiducilor. Configuratia favorabila a reliefului protejeaza plantatiile de ingheturi pe timp de iarna si de arsitele verii – aceste efecte nelipsite ale climei continentale.
Ansamblul de conditii favorizeaza cultivarea strugurilor de soiuri albe, din care se produc vinuri delicate, racoritoare. In ultima perioada de timp de rand cu vinurile de soi au devenit tot mai cunoscute vinurile de cupaj, care imbina in gustul lor senzatia de prospetime si dulceata, avand totodata o distincta aroma florala.
Zona centrala in Moldova este cea mai puternic dezvoltata sub aspect economic. Aici se afla masivul principal al plantatiilor de vita-de-vie (circa 60%) si majoritatea intreprinderilor specializate atat in vinificatia primara, cat si in producerea si imbutelierea tuturor varietatilor de vin.
In zona Codrilor sunt dislocate si renumitele hrube de la Cricova, Milesti si Branesti, care dispun de conditii ideale pentru pastrarea si maturarea productiei (+ 12–14 grade Celsius si 80% umiditate) si capacitatea de a depozita milioane de decalitri de vinuri si coniacuri. Acestea isi asteapta ora intalnirii cu consumatorul adanc sub pamant in galeriile carierelor, care au dat piatra din care este construit Chisinaul.
Cea mai bogata colectie de vinuri se gaseste in subteranele de la Cricova. In componenta ei isi afla loc si exemplare din vinoteca lui Hermann Ghoering, transmise in Moldova dupa cel de-al doilea razboi mondial. Podoaba acestei colectii este unica sticla ramasa in lume de "Vin pascal", produs in anul 1902 de firma "Mogit David".
Diversitatea teritoriala (microraionala) permite producerea in zona Codrilor a unor vinuri unice, controlabile sub aspectul provenientei. Anume aici rodesc plantatiile renumitei gospodarii Romanesti, fosta mosie a dinastiei imperiale rusesti a Romanovilor. In microzona Hancesti de peste un secol se produc, din soiurile de struguri Cabernet-Sauvignon si Merlot, vinuri rosii, a caror varietati de top nu cedeaza renumitului Chateau bordolez. Productia vinificatorilor locali in repetate randuri si-a adjudecat distinctiile supreme la prestigioase concursuri internationale.
Zona sud-estica sau Purcari (Nisreana)
Zona sud-estica (Purcari) se extinde in forma de fasie ingusta de-a lungul malului nistrean. In limitele ei se inscrie centrul de vinificatie Purcari, renumit pentru vinurile sale Rosu si Negru. de Purcari.
Conditiile climaterice sunt favorabile cultivarii soiurilor rosii de struguri - Merlot, Cabernet-Sauvignon si Rara Neagra, in baza carora se produc vinuri maturate cu gust armonios, complet si buchet bogat in tonalitati de marochin, coacaza neaga, viorele si stejar nobil.
La sfarsitul secolului XIX vinurile de Purcari erau solicitate in cantitati semnificative de curtea regala britanica.
Zona sudica (Cahul)
Perimetrul ei cuprinde stepa Bugeacului si extremitatea sudica propriu-zisa. Aceste doua teritorii sunt la fel de aride, dar solurile si conditiile lor climaterice au diferite caracteristici. Teritoriul aflat mai spre miaza-zi este favorabil producerii de vinuri rosii si varietati de desert. Cele mai cunoscute centre vinicole din zona respectiva sunt Comratul, Taraclia, Ciumaiul si Trifesti.
Zona nordica (Balti)
Zona nordicanu dispune de semnificative plantatii industriale de vita-de-vie. Acolo strugurii se cultiva in perspectiva prelucrarii in materiale primare pentru producerea coniacurilor, ca baza a vinurilor speciale alcoolizate si, partial, pentru consum in stare proaspata. In nordul Republicii Moldova viile sunt plantate in special cu soiuri albe de struguri: Aligote, Pinot, Feteasca, Traminer.