Istoria vinului

Istoria vinului incepe acum 8000 de ani, cand vita de vie a fost adusa din Asia Mica, in regiunea mediteraneana. In anul 2000 i.e.n. arta vinului era deja cunoscuta in Egipt, pe insula Creta si pe teritoriul Israelului si Palestinei de astazi, fapt dovedit de numeroase inscriptii in piatra si papirusuri egiptene. Multe personaje din mitologia greaca sunt legate de vin si vinificatie. In Grecia, zeul vinului era Dionysos, in Roma – Bahus,numit si Libero, in Egipt – Sai. In Franta calugarul Dom Perignon era condus de ideea– perfectionarea bauturii prin intermediul amestecului. Acest truc a conferit vinului o asa varietate de gust si aroma. In tendinta sa de a mentine in vin gustul sau nou, putin gazat, el din nou a recurs la dop: imbinindu-l cu vasul de sticla modenizat pe atunci. Pe parcursul a mai mult de o mie de ani dopurile erau niste aschii din lemn invelite in cilt si muiate in ulei de masline pentru a garanta o maxima ermeticitate. Folosirea vaselor din sticla cu dopuri, peste citiva ani a revolutionat intreg domeniul de pastrare a vinului. Aceste vinuri se deosebeau mult de celelalte existente pe atunci. Descrierea lor se intilneste foarte rar, dar se stie ca vinurile din Bordeaux erau de o culoare roz si nu rosii; ca Volnay, cel mai elegant din vinurile rosii, moderne de Burgundia, era roz aproape pina la sfirsitul sec. XVIII; ca in Champagne din an in an absolut nimeni nu stia de ce culoare va fi vinul. Dar anume in Champagne s-a facut urmatorul pas din istoria vinificatiei. Ca si in multe alte zone climaterice racoroase, vinurile din Champagne aveau tendinta naturala de a «juca» pronuntat. Aceasta particularitate este rezultatul actiunii temperaturii, care incetineste procesul de tranformare a zaharului natural din struguri in alcool. Pe cind cantitatea ramasa de zahar continua incet sa fermenteze, producind bioxid de carbon.

Aproximativ in aceeasi perioada a fost descoperit inca un vechi secret – proprietatile miraculoase ale ciupercii de mucegai Vo1gu118. Vinificatorii din Tocae (Ungaria) din neglijenta au intirziat cu recolta si au fost constrinsi sa faca vin din struguri vestejiti. Au obtinut un vin formidabil cu un gust nou, elixir miraculos, care in curind a fost onorat la masa regelui Ludovic XIV.Odata cu raspindirea europenilor in toata lumea, se raspindea si vinul lor. La mijlocul sec. XVI spaniolii au inceput sa cultive vita-de-vie in Mexic si mai apoi in Peru, Cile si Argentina. In Africa vita-de-vie a aparut la mijlocul sec. XVIII. California si Australia au fost sadite cu vita de vie la sfirsitul secolului XVIII, iar in Noua Zeelanda citeva decenii mai tirziu.

La mijlocul sec.XIX, a urmat cea mai mare catastrofa cunoscuta in istoria vinificatiei. In 1863 nu departe de cele mai sudice plantatii din valea Ronei, a aparut un paduchi de radacina (Filoxera) Rpu 11 ohegaua 81 aph. adus din America in Europa cu scopuri de selectie. Problema a fost rezolvata simplu dupa ce planta europeana a fost altoita in radacina americana, vinificatorii au observat ca au obtinut tot ce este mai bun din ambele plante. Astazi cele mai bune vinuri sint obtinute din plante selectionate in asa mod.