Soiuri de vita-de-vie cultivate in Moldova

Din mosi-stramosi moldovenii cresc soiuri autohtone de inalta calitate – Ochiul Boului, Tata Caprei, Pasareasca, Feteasca, Rara Neagra, Tamaioasa, Zghiharda, Plavai etc. Repertoriul traditional a fost imbogatit de soiuri venite de la greci, romani, iar mai tarziu – de la turci, austrieci si francezi. La sfarsitul secolului ХIХ din Franta, Italia si America au fost aduse, testate si implementate noi soiuri, mai apoi – si hibrizi. La ora actuala in Republica Moldova exista peste o suta de soiuri de vita-de-vie (Vitis vinifera L., Vitis labrusca).  Ele se deosebesc dupa culoarea bobitelor: de la galbenul paielor si al aurului - la nuanta roza-deschisa, roza intensa si mai departe – la rosu aprins, visiniu si pana la albastru-violet.

Soiurile cultivate in Republica Moldova au diferite perioade de coacere, fapt care extinde sezonul culesului din august pana in noiembrie.

Clasificarea in functie de timpul maturizarii strugurilor divizeaza soiurile in timpurii, semitimpurii, cu termen mediu de coacere, semitarzii si tarzii. In Republica Moldova sunt prezente toate tipurile nominalizate. Primele care dau in parg sunt Muscatul Perla si Muscatul Chihlimbariu, iar incheierea sezonului vine odata cu recoltarea strugurilor de Coarna Neagra, Muscat de Hamburg etc.

Sub aspectul destinatiei soiurile se impart in varietati de masa (Leana, Regina) si tehnice pentru prelucrare industriala si obtinere de sucuri, concentrate si vinuri de diferite tipuri (in Moldova – din struguri cu bobite de culoare galbena-verzuie si roza-deschisa: Feteasca Alba, Shardonnay, Traminer Roz, Muscat, Aligote, Sauvignon etc. si de culoare rubinie-violeta: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Malbec, Saperavi etc.).

La categoria soiurilor cu destinatie dubla (pentru consum in stare proaspata si pentru prelucrare industriala) sunt trecute soiurile Vitis labrusca (Concord, Lidia, Izabella) si Vitis vinifera (Schasla Blanc, Schasla Muscat etc.), de asemenea asa-numitele soiuri de „stabilitate sporita" (Drujba, Moldova, Kismis Radios etc.).

Calitatea deosebita a bobitelor caracterizeaza soiurile de elita, de obicei acestea sunt cele mai productive si cele mai rafinate. Pentru prelucrare industriala si obtinere a vinurilor nobile, apreciate si aducatoare de prestigiu in Republica Moldova se cultiva Muscat Blanc, Sauvignon Blanc, Pinot Noir, etc.

Specialistii-producatori si distribuitorii de vinuri prefera sa clasifice soiurile in corespundere cu aroma lor specifica:

Structura soiurilor

Tipuri tehnologice: 
Struguri de masa - (destinati pentru consum in stare proaspata) -6% 
Struguri tehnici rosii - (cultivati pentru prelucrare industriala ulterioara) - 24% 
Struguri tehnici albi – (cultivati pentru prelucrare industriala ulterioara) -70%

Soiurile de masa cu gustul lor formidabil, care le-a si consacrat pentru consum in stare proaspata, au o cota mica in cultivarea vitei-de-vie. Intre soiurle tehnice, destinate prelucrarii industriale, greutate cea mai mare revine pe seama celor albe, din care se produc vinuri efervescente si materiale primare pentru sampanie. Soiurile rosii, care sunt baza vinurilor de calitate superioara, au o pondere de 30 la suta in volumul total al productiei. Ar fi de mentionat ca plantarile de noi masive, reluate de curand, aduc schimbari in aceasta stare de lucruri, sporind cota-parte a soiurilor cu struguri rosii.

Structura plantatiilor in functie de tipul soiurilor este prezentata in cele ce urmeaza.

Tipuri de soiuri: 
Soiuri europene – 70% 
Soiuri caucaziene – 14% 
Soiuri autohtone – 16%

Pentru producerea diferitelor tipuri de vinuri in Republica Moldova sunt utilizate, in principal, urmatoarele soiuri:

 Viitorul sortimentului viticol al Republicii Moldova este inseparabil de soiurile de inalta calitate, larg cunoscute in lumea intreaga si apreciate pe piata internationala, cum sunt: Chardonnay, Sauvignon, Muscat Blanc, Cabernet-Sauvignon, Pinot Noir, Merlot, Traminer Roz, Riesling Rein, Aligote. Din soiurile autohtone de cel mai mare potential de piata dispun Feteasca Alba, Feteasca Regala si Rara Neagra. Pronosticuri privind dezvoltarea viticulturii

In conformitate cu Programul de dezvoltare a viticulturii si vinificatiei pentru anii 2002 – 2020, roada medie de struguri, luandu-se in calcul si plantatiile noi, va constitui 8 tone la hectar, productivitatea masivelor existente urmand sa nu coboare sub 4-5 tone la hectar. Se prevede ca in anul 2005 media sa urce la 6 tone la hectar, iar catre anul 2015 – la 6,95 tone la hectar. Pe parcursul aceleiasi perioade de timp vor fi defrisate 65 mii de hectare de vii batrane si plantate 60 mii de hectare de vii tinere. Corespunzator, va creste volumul total al roadei de soiuri tehnice, atingand cifra de 460 mii tone in anul 2020. Concomitent va spori calitatea strugurilor recoltasi, deci – si a vinurilor produse.

Este cazul sa subliniem ca noile plantatii vor fi compuse preponderent din soiuri cu struguri rosii Cabernet-Sauvignon si Merlot.

Aceasta este lista celor mai ra(spi^ndite specii de struguri i^n Moldova: